In linie dreapta-ondulata spre Dream Car Art Contest

dreamEram la gradinita. Mazgaleam toti niste fise date de doamna. Trebuia, de fapt, sa unim niste puncte pentru a forma linii de la stanga la dreapta. Punctele alea mi se pareau tare indepartate, iar misiunea noastra in cale afara de plictisitoare. M-am uitat la ceilalti copii care lucrau constiinciosi, apoi la doamna care era si ea absorbita de alte lucruri la catedra.

Am decis atunci sa fac cele mai ondulate linii de pe fisa aia. Imi venea sa rad mai tare cu fiecare linie care, in imaginatia mea, devenea doar un val intr-o mare involburata. La final, doamna a strans fisele si, dupa cum era de asteptat, s-a oprit asupra celei semnate “Marina”. A facut ochii mari si m-a privit contrariata.

Cred ca m-am inrosit un pic. Tin minte si acum cat de indignata a fost si cum m-a dat drept exemplu de “asa nu” in fata intregii clase. Ceilalti copii m-au privit sfidatori, insa eu m-am intors la alte valuri ale marii pe care le desenam de asta data pe banca.

A fost cam singurul moment de revolta din cadrul gradinitei. Si, in afara de masinute si pestisori, n-am mai indraznit sa desenez altceva. Imi intrase in cap, cred, ca sunt dezastru intr-ale desenului.

Asta pana cand au aparut primele mele nepotele, gemenele Ana-Maria si Alexandra. Lor le citeam povesti, le lasam sa se joace in parul meu, ne faceam poze cu telefonul mobil si le desenam pe foile colorate.

Intai stangaci, cu oaresice sechele din copilarie, dupa care din ce in ce mai convingator. Motivul nu era talentul meu incontestabil, ci veselia lor si cuvintele de lauda pentru fiecare fetita, lac, masina visurilor lor, soare sau gradina desenata. Era amuzant pentru ca eu stiam ca desenez groaznic. Poate ca ma iubeau prea mult pentru a-mi spune adevarul sau poate ca in copilarie toate lucrurile care se contureaza din dragoste sunt frumoase.

Acum cateva zile am vazut niste desene pe Facebook ale baietelului unei prietene. Are doar 5 ani, insa in peisajele sau chiar portretele sale surprinde esentialul. Are imaginatie, bunatate, spontaneitate, profunzime, iar toate astea se vad in desenele lui.

De cum am auzit de concursul Dream Car Art Contest, o competitie de creativitate pentru copiii talentati la desen  organizata de Toyota, m-am gandit imediat la el. La el si la gemenele Ana-Maria si Alexandra si la toti copiii care ar trebui sa stie ca nu e nimic in neregula daca deseneaza valuri in loc de linii drepte.

Cum inscrierile lucrarilor in editia 2014 au inceput deja, va indemn pe voi, parinti de copii talentati, sa cititi mai multe despre un concurs pentru omuletii care stiu sa viseze si sa creeze. toyota.ro/masinavisurilor.tmex

P.S: Articol scris pentru Superblog 2013.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s