Celosia

killerIntr-un taram si timp indepartat, vietuitorii se impleteau la trei: oamenii, hibrizii si, cei mai putini ca numar, kingii. Nimeni nu isi mai amintea istoria prin care cele doua civilizatii, cea a Pamantului si cea a planetei Kinga, se unisera si rezultase una dintre cele mai puternice specii din intregul univers. Fiecare orasel avea specificul lui, fiind guvernat de o familie regala.

Celosia era un oras micut, de munte, in care fiecare colt de gradina, fir de iarba, stea de pe cer sau perete scrijelit de timp avea mirosul lui caracteristic. Taram al celor mai surprinzatoare si magice arome, Celosia era condusa de un rege si o regina hibrizi care ajunsesera deja la o varsta venerabila. In urma cu 28 de ani, intregul regat fusese in sarbatoare, iar nasterea printesei Maya invaluise taramul in parfum de frezii si lacramioare proaspete. Acum, insa, cand vremea regelui statea sa apune, tot mai multi se intrebau, pe buna dreptate, care avea sa fie soarta  celui mai imbietor petec de lume.

Printesa Maya sau Killer Queen, cum mai era numita, nu semana deloc cu printesele sau reginele descrise in cartile vechi, care supravietuisera timpului.

In afara balurilor si petrecerilor oficiale, Killer Queen nu respecta deloc traditia regala. Tot in paginile unei reviste vechi, de moda, gasise cateva poze cu o cantareata pe nume Katy Perry. Se apucase atunci sa ii imite tinutele, iar cele mai indragite se pare ca fusesera niste blugi prespalati si o bluza kaki ce ii evidentia frumos talia si ochii verzi, stralucitori. Ce au mai plans regele si regina cand Maya s-a afisat astfel si a aparut pe paginile tuturor revistelor parfumate din regat.

Cu toate astea, altul era motivul principal de ingrijorare: Killer Queen refuza sa se indragosteasca. Coplesita de rugamintile fierbinti ale parintilor ei, capitulase in fata dragostei si niciunul dintre printii prezentati nu o facusera sa simta fiorii aceia cu parfum de vanilie.

Chiar daca ea continua sa rada cu aceeasi pofta, sa danseze la toate petrecerile si sa deseneze franturi de viata carora apoi le oferea  cele mai surprinzatoare parfumuri, oamenii incepusera sa o vada ca pe o intrusa. O printesa careia i se oferise totul pe tava, dar care acum refuza viitorul regatului prin indepartarea tuturor posibililor pretendenti.

Intr-o zi, pe cand fata plecase cu motocicleta afara din oras doar pentru a vedea in liniste apusul de noiembrie cu miros de crizantema, langa ea s-a oprit Lilia, una dintre sfatuitoarele de la curte. Printesa privea in continuare apusul, cuprinsa de aceeasi tristete cu care se invaluise in ultimele zile.

celosiaLilia i-a luat mana intr-a ei si i-a spus.

–         Eu nu sunt hibrid, ca Maria ta, dar poate tocmai natura mea umana ma face sa inteleg mai bine tristetea din ochii aia verzi si tristi.

–         Stiu, Lilia, am citit si eu despre voi si, uneori, ma intreb daca nu cumva s-a produs o greseala si eu sunt cea care nu poate functiona dupa legile astea atat de nefiresti pentru mine.

Atunci Lilia a scos dintr-o caseta argintata 3 sticlute.

–         Stiu care iti este temerea. Maine, la castel, vor veni alti si alti pretendenti. Supune-i pe toti la trei teste. Mai intai, imprastie parfumul de Fructe de padure in poienita de langa castel. Cel care te va gasi printre firele uriase de iarba si margaretele ce vor creste in aceasta noapte va avea o sansa la inima ta. Cel care va trece de orice obstacol are dreptul la o noua incercare.

Scotand apoi o a doua sticluta, Lilia a continuat:

–         Imprastie apoi esenta asta de praline si vei vedea ca cei care nu trebuie sa continue lupta isi vor indrepta ochii spre alte tinere din sala. Iubirea nu trebuie sa fie niciodata prea dulce.

A venit apoi randul sticlutei ciclam.

–         Apoi, cu ultimii trei ramasi, pentru ca atatia vor mai ramane, vino aici, la acelasi asfintit de noiembrie. Imprastie esenta de celosie si vei vedea ca nici ei, dar nici tu nu veti mai vedea pentru cateva minute. Sa nu-ti fie teama, insa! Nu va veti afla pe Taramul Intunericului, ci doar pe cel al Cunoasterii. Atunci, lasa-ti simturile sa vorbeasca. Respira, simte, adu-ti aminte, lasa-ti sentimentele sa se indrepte spre cel destinat tie. Pentru ca atunci cand soarele va fi apus, vl vei recunoaste. Vei sti ca el este The One!

P.S: O poveste scrisa pentru SuperBlog 2013.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s